Caietul Castaliei

“Lucrurile care conteaza cel mai mult nu ar trebui niciodate lasate la cheremul lucrurilor care conteaza cel mai putin.” Goethe

eu si EL

Imi doresc foarte mult ca in acest rastimp de cercetare, eu sa redevin mica, iar Domnul sa redevina mare in viata mea…caci undeva pe drum printre orgolii, slabiciuni, tentatii, preocupari desarte, eu am devenit mare, iar El mic.

4 Comentarii »

P.S. (pana nu vine iarna)

Sau ce am mai auzit, ce am mai invatat si ce s-a mai intamplat inainte sa vina iarna. (fara ordine cronologica)

    Am aflat, oameni buni, de ce este atata tristete in lume, de ce sunt atatea divorturi sau de ce sunt atat de putini copii frumosi in lume. Am deschis intr-o dupa amiza televizorul si am nimerit pe  pro tv, la emisiunea aceea  care se cheama ceva cu ora fericita…da, acuma ma gandesc ca nu e o intamplare titlul emisiunii, tinand cont de ce spuneam in prima fraza. Da, deci la aceasta ora fericita  la care nu ma uit mai mult de 5 minute de doua ori pe an, se anunta urmatorul invitat si am ramas pe pozitie, asa din curiozitate sa vad cine este. Dar nu a fost anuntat pur si simplu numele invitatului, ci a fost necesara urmatoarea introducere:” Dragi telespectatori, daca toate femeile ar arata la fel inainte si dupa nastere si ar fi la fel de frumoase, cu siguranta lumea ar fi mult mai buna sau cel putin ar fi mai putine divorturi si ar fi mai multi copii frumosi in lume.”  Sigur, e absolut inutil sa va spun cine era invitata….se prea poate sa nu fi auzit niciodata de ea sau sa fi auzit, dar sa nu reprezinte nimic pentru niciunul din cei care mai dati pe acest blog. Nici eu nu auzisem de ea, dar va dati seama la ce cote a ajuns curiozitatea mea dupa acea introducere. Pentru ca sa aflu ca aceasta datatoare de revelatii este un o prezentatoare de moda sau e mai corect spus model? (acum ma gandesc de ce le-o fi spus modele la fetele astea care defileaza pe scena in diferite tinute?). Tipa arata intr-adevar dupa standardele de frumusete “absoluta” ale vremii, in afara de chipul ei care nu mi s-a parut atat de rapitor cum ma asteptam, DAR de la a arata extraordinar si pana la a schimba lumea prin asta, cred ca e o cale luuunga. Deci, doamne si domnisoare, care nu aratam la fel de bine, degeaba ne dam silinta sa fim frumoase launtric si oameni cu valori si de caracter pentru ca pur si simplu nu vom schimba lumea si vor fi in continuare multe divorturi si copii urati. Sigur, nu trebuia sa fac atata caz de o asemenea ineptie, dar cand am auzit-o, pur si smplu nu mi-a venit sa cred ca aud asa ceva spus cu toata seriozitatea. Admir femeile care arata frumos, care se mentin, care se intretin, dar frumusetea fizica nu este totul. Si in plus daca tipesa aceasta ar fi fost un exemplu de moralitate si stralucire intelectuala, poate acea introducere nu m-ar fi mirat atat, sa zic. Dar aceasta fatuca este contrariul.

                                                                  *****

Asa, pe la jumatatea toamnei s-a intamplat o aducere aminte frumoasa, care imi aminteste de cateva  versuri de-ale lui Blaga: ” Ne`om aminti candva tarziu/De`aceasta intamplare simpla/De`aceasta banca unde stam/Tampla fierbinte langa tampla.” A fost acum sapte toamne cand eu si sotul meu stateam asa cum spune poezia “tampla fierbinte langa tampla”  in ziua nuntii noastre privind la Acela care a luat in mana Lui si casnicia noastra; caci “daca nu zideste Domnul o cetate, degeaba lucreaza cei ce o zidesc”.  Circula niste clisee, cred eu, cum ca primul si al saptelea an sunt cei mai dificili intr-o relatie sau in alta varianta ca al patrulea an e anul de cumpana. Eu cred nu numai ca fiecare an e an de cumpana, dar fiecare zi e o zi de cumpana daca nu se intretine in mod voit si constient armonia, daca nu alegem in fiecare zi sa facem bine celui de langa noi nu pentru ceea ce este el, ci de dragul Aceluia care ne cheama la pace si intelegere.Un scriitor roman spunea:”Dragostea. Sentimentul care vine in galop si dispare in varful picioarelor”. Asa este; este usor sa ne indragostim, sa spunem da legamantului, dar daca dragostea nu este pazita si ingrijita si intretinuta zilnic, nu e de mirare ca multi spun dupa zece-cincisprezece ani ca ei se respecta, ca dragostea nu tine o vesnicie. Ii multumesc D`zeului meu pentru acesti sapte ani frumosi, bogati in bucurii si greutati, sapte ani in care am devenit putin cate putin mai intelepti si mai uniti.

                                                  ***

Tot in toamna asta am invatat o mare lectie de viata care m-a smerit. Hannah a invatat de ceva vreme intai sa spuna iarta-ma, iar apoi cuvintelor s-a alturat si intelegerea notiunii si apoi parerea de rau; e un proces. Si fie ca ii transmit eu ca a facut vreo boacana, fie realizeaza ea, a invatat sa isi ceara iertare. Si de multe ori persista in aceeasi neascultare sau greseala, dar isi cere iertare. Iar eu, ca un om mare si “intelept” ma revolt in mine pentru perseverenta asta cu care isi cere iertare  pentru aceeasi greseala fiind gata sa ii spun de fiecare data ca degeaba isi cere iertare daca persista in greseala; dar nu i-am spus niciodata pentru ca Duhul lui D`zeu m`a constientizat ca la fel fac si eu in raport cu Tatal meu din Ceruri, cu  marea diferenta ca eu nu mai sunt la fel de inocenta si curata sufleteste ca fiica mea. De cate zeci, poate sute de ori nu m-am rugat sa fiu iertata pentru acceasi greseala sau pacat, pentru ca in scurt timp sa cad din nou. Si D`zeu se indura si ma priveste cu atata dragoste si ingaduinta.Stie ca sunt facuta din tarana neputincioasa, dar mai stie si ca ma vrea ca El si de aceea nu ma lasa si o ia de la capat cu iertarea. De cand sunt mama am inteles si mai mult dragostea lui D`zeu si rabdarea si iertarea  si dreptatea Lui si ma rog ca El sa ma ajute sa o iubesc pe Hannah  si iertand-o si invatatnd-o necontenit ce este bine si ce este rau si disciplinand-o.

                                                            *****

Despre dragoste

(dragostea care poate face lumea mai buna si mai frumoasa, care poate salva casnicii, care poate infrumuseta realtiile dintre oameni….)


1 Dacă vorbesc în limbi omeneşti şi îngereşti, dar nu am dragoste, sunt un gong de aramă zgomotos sau un chimval zăngănitor.

2 Dacă am darul profeţiei şi înţeleg toate tainele şi am toată cunoaşterea şi dacă am toată credinţa, aşa încât să mute munţii, dar nu am dragoste, nu sunt nimic.

3 Dacă dau tot ce am şi dacă-mi dau chiar şi trupul să mă laud1, dar nu am dragoste, nu câştig nimic.

 4 Dragostea este răbdătoare, dragostea este plină de bunătate, nu este invidioasă, dragostea nu se laudă, nu este mândră,

5 nu se comportă indecent, nu-şi urmăreşte propriile interese, nu se supără, nu se gândeşte la rău,

 6 nu se bucură de nedreptate, ci îşi găseşte bucuria în adevăr, 7 suportă totul, crede totul, nădăjduieşte totul, suferă totul.

 8 Dragostea nu se sfârşeşte niciodată. Cât priveşte profeţiile, ele se vor sfârşi; cât priveşte limbile, ele vor înceta, iar cât priveşte cunoaşterea, ea se va sfârşi.

9 Căci cunoaştem în parte şi profeţim în parte,

10 însă, atunci când va veni ce este desăvârşit, ceea ce există doar în parte se va sfârşi.

11 Când eram copil, vorbeam ca un copil, judecam ca un copil, gândeam ca un copil; când am devenit adult, am terminat cu lucrurile copilăreşti.

12 Acum vedem ca într-o reflecţie din oglindă2, însă atunci vom vedea faţă în faţă. Acum cunosc în parte, însă atunci voi cunoaşte aşa cum am fost şi eu cunoscut.

 13 Acum deci rămân acestea trei: credinţa, nădejdea şi dragostea; dar cea mai mare dintre ele este dragostea.

(1 Corinteni 13)

5 Comentarii »

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.